Diese Website verwendet Cookies. Cookies helfen uns bei der Bereitstellung unserer Dienste. Durch die Nutzung unserer Dienste erklären Sie sich damit einverstanden, dass wir Cookies setzen. Bei uns sind Ihre Daten sicher. Wir geben keine Ihrer Analyse- oder Kontaktdaten an Dritte weiter! Weiterführende Informationen erhalten Sie in der Datenschutzerklärung.
Măsuri de protecție împotriva corona – instrument ce servește la moartea „de corona”?
Covid-19 a schimbat totul. Ceea ce a fost considerat normal și obișnuit în urmă cu doar câteva luni, e acum interzis sau posibil numai în măsură limitată. Nesiguranța, izolarea și stresul îi determină pe oameni să se îmbolnăvească și să fie lipsiţi de perspective. Moartea „de corona” are loc la un nivel complet diferit – cine numără victimele și consecințele pe termen lung ale măsurilor de protecție aplicate forțat?[citește mai mult]
Pericolul virusului corona, răspândit de presă la nivel mondial, a declanșat și declanșează o teamă imensă de contaminare în toate păturile sociale. Masca de protecție, regulile de distanțare socială, grădiniţele și școlile închise, azilurile de bătrâni, izolate de lumea exterioară, precum și tot felul de nevoi existențiale îşi aduc şi ele contribuţia. Și Home-Office-ul, programul redus de muncă sau lipsa locului de muncă, determină acum cotidianul. Pe scurt: multe lucruri care au animat până recent viața zilnică și s-au împărtășit contactelelor sociale, sunt interzise sau posibile doar într-o măsură limitată – zâmbetul îngheață sub mască.
Prescrierea abținerii de la atingere, precum și „păstrarea distanței sociale” au ca efect asupra organismului uman un deficit de „oxitocină”, care se numește și „hormonul fericirii”, deoarece „oxitocina” reduce anxietatea și întărește propria capacitate de a acționa. Datorită numeroaselor măsuri de protecție împotriva corona, aproape tot ceea ce servește bunăstării este oprit și apar daune pe termen lung. Pentru mulți, ceea ce rămâne este stresul, nesiguranța, răceala și singurătatea, ceea ce îi îmbolnăvește. Moartea „de corona” propriu-zisă are loc la un nivel complet diferit, în comparaţie cu puținii bolnavi care au murit din cauza „contactului cu corona”. Majoritatea persoanelor afectate au vârsta medie de 80 de ani, iar decesul lor a fost asociat cu mai multe afecțiuni preexistente. Anterior, mass-media a susținut categoric că decedaţii număraţi au murit cu toții „de corona”. Cu toate acestea, mulți experți de rang înalt au verificat informațiile și cifrele oficiale și au ajuns la rezultate semnificativ diferite. Dar cine numără toți pacienții bolnavi fizic și psihic, care nu au fost îngrijiți, pe noii dependenți care au dorit să-şi ușureze izolarea, pe cei care s-au sinucis din lipsă de perspective, pe bătrânii care au murit singuri și prematur, pe copiii și copilașii, a căror dezvoltare naturală este perturbată prin păstrarea distanței? Și nu în ultimul rând – cine ține cont de numărul mare de oameni cărora li se prescrie, din cauza profesiei, să poarte o mască tot timpul, fiind nevoiți să inspire propriul aer neoxigenat? Încă nu se pot întrezări ce consecințe au pagubele așa-numitelor „măsuri de protecție împotriva corona” impuse. Și în cazul separării și izolării continue, oamenii își pierd în final conștientizarea menirii lor originare de a fi auto-responsabili, creativi și liberi în dezvoltarea relațiilor sociale indispensabile. Astfel ajung la un moment dat, să fie niște „mașini vii” care pot fi controlate după plac. Niciun om cu o minte sănătoasă și cu un psihic integru nu ar fi de acord cu această dezvoltare de astăzi, dar, de fapt, oricine nu critică aceste dezvoltări, le aprobă inconștient și neintenționat!
10.11.2020 | www.kla.tv/17517
Pericolul virusului corona, răspândit de presă la nivel mondial, a declanșat și declanșează o teamă imensă de contaminare în toate păturile sociale. Masca de protecție, regulile de distanțare socială, grădiniţele și școlile închise, azilurile de bătrâni, izolate de lumea exterioară, precum și tot felul de nevoi existențiale îşi aduc şi ele contribuţia. Și Home-Office-ul, programul redus de muncă sau lipsa locului de muncă, determină acum cotidianul. Pe scurt: multe lucruri care au animat până recent viața zilnică și s-au împărtășit contactelelor sociale, sunt interzise sau posibile doar într-o măsură limitată – zâmbetul îngheață sub mască. Prescrierea abținerii de la atingere, precum și „păstrarea distanței sociale” au ca efect asupra organismului uman un deficit de „oxitocină”, care se numește și „hormonul fericirii”, deoarece „oxitocina” reduce anxietatea și întărește propria capacitate de a acționa. Datorită numeroaselor măsuri de protecție împotriva corona, aproape tot ceea ce servește bunăstării este oprit și apar daune pe termen lung. Pentru mulți, ceea ce rămâne este stresul, nesiguranța, răceala și singurătatea, ceea ce îi îmbolnăvește. Moartea „de corona” propriu-zisă are loc la un nivel complet diferit, în comparaţie cu puținii bolnavi care au murit din cauza „contactului cu corona”. Majoritatea persoanelor afectate au vârsta medie de 80 de ani, iar decesul lor a fost asociat cu mai multe afecțiuni preexistente. Anterior, mass-media a susținut categoric că decedaţii număraţi au murit cu toții „de corona”. Cu toate acestea, mulți experți de rang înalt au verificat informațiile și cifrele oficiale și au ajuns la rezultate semnificativ diferite. Dar cine numără toți pacienții bolnavi fizic și psihic, care nu au fost îngrijiți, pe noii dependenți care au dorit să-şi ușureze izolarea, pe cei care s-au sinucis din lipsă de perspective, pe bătrânii care au murit singuri și prematur, pe copiii și copilașii, a căror dezvoltare naturală este perturbată prin păstrarea distanței? Și nu în ultimul rând – cine ține cont de numărul mare de oameni cărora li se prescrie, din cauza profesiei, să poarte o mască tot timpul, fiind nevoiți să inspire propriul aer neoxigenat? Încă nu se pot întrezări ce consecințe au pagubele așa-numitelor „măsuri de protecție împotriva corona” impuse. Și în cazul separării și izolării continue, oamenii își pierd în final conștientizarea menirii lor originare de a fi auto-responsabili, creativi și liberi în dezvoltarea relațiilor sociale indispensabile. Astfel ajung la un moment dat, să fie niște „mașini vii” care pot fi controlate după plac. Niciun om cu o minte sănătoasă și cu un psihic integru nu ar fi de acord cu această dezvoltare de astăzi, dar, de fapt, oricine nu critică aceste dezvoltări, le aprobă inconștient și neintenționat!
de la hub/ef
https://www.welt.de/gesundheit/psychologie/article130360396/Die-dunklen-Seiten-des-Kuschelhormons-Oxytocin.html
https://www.schulministerium.nrw.de/docs/Recht/Schulgesundheitsrecht/Infektionsschutz/300-Coronavirus/index.html
https://www.biva.de/besuchseinschraenkungen-in-alten-und-pflegeheimen-wegen-corona/
https://www.zeit.de/2016/15/oxytocin-hormon-gehirn-forschung/seite-4