Diese Website verwendet Cookies. Cookies helfen uns bei der Bereitstellung unserer Dienste. Durch die Nutzung unserer Dienste erklären Sie sich damit einverstanden, dass wir Cookies setzen. Bei uns sind Ihre Daten sicher. Wir geben keine Ihrer Analyse- oder Kontaktdaten an Dritte weiter! Weiterführende Informationen erhalten Sie in der Datenschutzerklärung.
Rujeolă: protecție prin administrarea de vitamina A, vitamina C și lapte matern?
Serie exclusivă privind întrebarea: vaccinarea obligatorie împotriva rujeolei în Germania? Informații despre vaccinări din emisiunile de arhivă ale Kla.tv despre studiile privind rujeola arată: profilaxie și vindecare prin administrarea de vitamina A. Dr. Paul Hoeprich, fost profesor de medicină internă în SUA, specialist în boli infecțioase, a scris încă din 1972:
"Rujeola rămâne o cauză principală a mortalității infantile în țările care se confruntă cu malnutriție, salubritate precară și îngrijire medicală inadecvată ... Rujeola este o boală adesea fatală în rândul copiilor dezavantajați din punct de vedere social și economic din țările tropicale". Acest lucru explică, de asemenea, scăderea dramatică a deceselor datorate rujeolei în secolele 19 și 20 în lumea occidentală. Un declin dramatic în moartea prin rujeolă a avut loc în decursul secolelor al 19-lea și al 20-lea.
[weiterlesen]
Rujeolă: protecție prin administrarea de vitamina A, vitamina C și lapte matern? www.kla.tv/14977
30.09.2019
Serie exclusivă privind întrebarea: vaccinarea obligatorie împotriva rujeolei în Germania? Informații despre vaccinări din emisiunile de arhivă ale Kla.tv despre studiile privind rujeola arată: profilaxie și vindecare prin administrarea de vitamina A. Dr. Paul Hoeprich, fost profesor de medicină internă în SUA, specialist în boli infecțioase, a scris încă din 1972:
"Rujeola rămâne o cauză principală a mortalității infantile în țările care se confruntă cu malnutriție, salubritate precară și îngrijire medicală inadecvată ... Rujeola este o boală adesea fatală în rândul copiilor dezavantajați din punct de vedere social și economic din țările tropicale". Acest lucru explică, de asemenea, scăderea dramatică a deceselor datorate rujeolei în secolele 19 și 20 în lumea occidentală. Un declin dramatic în moartea prin rujeolă a avut loc în decursul secolelor al 19-lea și al 20-lea.
Nutriţia și igiena generală se îmbunătățiseră foarte mult. Încă din 1932, oamenii de știință au raportat că mortalitatea a scăzut cu 58% atunci când le-a fost administrat ulei din ficat de cod copiilor spitalizați pentru rujeolă. Uleiul de ficat de peşte conține vitaminele A și D, precum și acizii grași omega-3.
În 1987, oamenii de știință din Tanzania au folosit vitamina A în timpul izbucnirii epidemiei de rujeolă, obţinând rezultate pozitive impresionante. Astăzi, deficitul de vitamină A se regăsește din nou la copiii din lumea occidentală, după cum a arătat un studiu din 1992 din California. Cincizeci la sută dintre copiii care au fost spitalizaţi pentru rujeola sufereau de deficit de vitamina A. Lîngă vitamina A, administrarea de vitamina C s-a dovedit a fi eficientă împotriva rujeolei.
Dr. Fred R. Klenner, cercetător american medical și medic generalist, a publicat în 1949 studiul "Tratamentul poliomielitei și al altor boli virale cu vitamina C". În timpul unei epidemii de rujeolă, s-a adăugat preventiv tratamentului o doză mare de vitamină C, iar acest lucru s-a dovedit a fi protector. În plus, intensitatea bolii rujeolei a fost atenuată foarte mult de dozele mari de vitamina C.
Sugarii sunt cel mai bine protejați împotriva rujeolei atunci când sunt alăptați. Laptele matern conține o doză mare de vitamina A și o serie de substanțe care protejează împotriva rujeolei sau atenuează boala. Un studiu din 2009 a arătat că acei copii care au fost alăptați timp de mai mult de trei luni au avut un risc mai scăzut de rujeolă cu 30% decât copiii care nu au fost alăptați niciodată. Autorul studiului concluzionează:
Alăptarea are un impact mult mai mare asupra prevenirii rujeolei decât vaccinarea împotriva rujeolei. Înainte de introducerea vaccinului, aproape fiecare copil a fost infectat cu pojar până cel târziu la vârsta de 15 ani şi astfel protejat. Mamele care au contractat rujeola în copilărie au devenit imune și au oferit protecția lor imunologică împotriva rujeolei sugarilor prin intermediul laptelui matern. Studiile arată că, de la introducerea vaccinului rujeolic în 1964, copiii mamelor vaccinate, în ciuda alăptării, nu mai beneficiază de o protecție suficient de adecvată împotriva bolii rujeolei.
Acest lucru a avut ca rezultat că în 2005 din 503 de copii spitalizați cu rujeolă, 60% au fost mai mici de 9 luni. Un studiu arată că după o fază de puţine cazuri de rujeolă în prezent va avea loc o creștere. Datorită protecției prin imunitate naturală din ce în ce mai rare, în urma unei adevărate boli rujeolești, aceasta poate afecta puternic la izbucnire atât bebelușii cât și adulții.
Rujeola este cel mai bine tolerată de copii datorită faptului că este o boală tipică infantilă. Prin lipsa imunizării reale naturale se obţine exact opusul eradicării dorite a rujeolei.
Știința va recunoaște probabil abia retroactiv că a manipulat și a afectat sistemul imunitar al multor oameni timp de 200 de ani prin vaccinuri. Încheiem cu un citat de la Adrianne Bendich, cercetător clinic american în domeniul medicinei nutriționale, din 1992:
"De peste 100 de ani a existat o corelaţie puternică între lipsa de vitamina A si efectele negative ale rujeolei, în special la copiii mici. A sosit acum momentul în care medicina își dă în sfârşit seama că trebuie să administrezi vitamina A unui copil cu rujeolă și să ai grijă de starea lui nutrițională generală?"
30.09.2019
Serie exclusivă privind întrebarea: vaccinarea obligatorie împotriva rujeolei în Germania? Informații despre vaccinări din emisiunile de arhivă ale Kla.tv despre studiile privind rujeola arată: profilaxie și vindecare prin administrarea de vitamina A. Dr. Paul Hoeprich, fost profesor de medicină internă în SUA, specialist în boli infecțioase, a scris încă din 1972: "Rujeola rămâne o cauză principală a mortalității infantile în țările care se confruntă cu malnutriție, salubritate precară și îngrijire medicală inadecvată ... Rujeola este o boală adesea fatală în rândul copiilor dezavantajați din punct de vedere social și economic din țările tropicale". Acest lucru explică, de asemenea, scăderea dramatică a deceselor datorate rujeolei în secolele 19 și 20 în lumea occidentală. Un declin dramatic în moartea prin rujeolă a avut loc în decursul secolelor al 19-lea și al 20-lea. Nutriţia și igiena generală se îmbunătățiseră foarte mult. Încă din 1932, oamenii de știință au raportat că mortalitatea a scăzut cu 58% atunci când le-a fost administrat ulei din ficat de cod copiilor spitalizați pentru rujeolă. Uleiul de ficat de peşte conține vitaminele A și D, precum și acizii grași omega-3. În 1987, oamenii de știință din Tanzania au folosit vitamina A în timpul izbucnirii epidemiei de rujeolă, obţinând rezultate pozitive impresionante. Astăzi, deficitul de vitamină A se regăsește din nou la copiii din lumea occidentală, după cum a arătat un studiu din 1992 din California. Cincizeci la sută dintre copiii care au fost spitalizaţi pentru rujeola sufereau de deficit de vitamina A. Lîngă vitamina A, administrarea de vitamina C s-a dovedit a fi eficientă împotriva rujeolei. Dr. Fred R. Klenner, cercetător american medical și medic generalist, a publicat în 1949 studiul "Tratamentul poliomielitei și al altor boli virale cu vitamina C". În timpul unei epidemii de rujeolă, s-a adăugat preventiv tratamentului o doză mare de vitamină C, iar acest lucru s-a dovedit a fi protector. În plus, intensitatea bolii rujeolei a fost atenuată foarte mult de dozele mari de vitamina C. Sugarii sunt cel mai bine protejați împotriva rujeolei atunci când sunt alăptați. Laptele matern conține o doză mare de vitamina A și o serie de substanțe care protejează împotriva rujeolei sau atenuează boala. Un studiu din 2009 a arătat că acei copii care au fost alăptați timp de mai mult de trei luni au avut un risc mai scăzut de rujeolă cu 30% decât copiii care nu au fost alăptați niciodată. Autorul studiului concluzionează: Alăptarea are un impact mult mai mare asupra prevenirii rujeolei decât vaccinarea împotriva rujeolei. Înainte de introducerea vaccinului, aproape fiecare copil a fost infectat cu pojar până cel târziu la vârsta de 15 ani şi astfel protejat. Mamele care au contractat rujeola în copilărie au devenit imune și au oferit protecția lor imunologică împotriva rujeolei sugarilor prin intermediul laptelui matern. Studiile arată că, de la introducerea vaccinului rujeolic în 1964, copiii mamelor vaccinate, în ciuda alăptării, nu mai beneficiază de o protecție suficient de adecvată împotriva bolii rujeolei. Acest lucru a avut ca rezultat că în 2005 din 503 de copii spitalizați cu rujeolă, 60% au fost mai mici de 9 luni. Un studiu arată că după o fază de puţine cazuri de rujeolă în prezent va avea loc o creștere. Datorită protecției prin imunitate naturală din ce în ce mai rare, în urma unei adevărate boli rujeolești, aceasta poate afecta puternic la izbucnire atât bebelușii cât și adulții. Rujeola este cel mai bine tolerată de copii datorită faptului că este o boală tipică infantilă. Prin lipsa imunizării reale naturale se obţine exact opusul eradicării dorite a rujeolei. Știința va recunoaște probabil abia retroactiv că a manipulat și a afectat sistemul imunitar al multor oameni timp de 200 de ani prin vaccinuri. Încheiem cu un citat de la Adrianne Bendich, cercetător clinic american în domeniul medicinei nutriționale, din 1992: "De peste 100 de ani a existat o corelaţie puternică între lipsa de vitamina A si efectele negative ale rujeolei, în special la copiii mici. A sosit acum momentul în care medicina își dă în sfârşit seama că trebuie să administrezi vitamina A unui copil cu rujeolă și să ai grijă de starea lui nutrițională generală?"
de la iw./dp., ch./chw.
Die Impf-Illusion – Infektionskrankheiten, Impfungen und die unterdrückten Fakten, Dr. Suzanne Humphries, Roman Bystrianyk