Ameninţarea scoaterii din circulaţie a banilor lichizi - adevăratele intenţii

05.09.2017

În ultimele luni, politicienii explică insistent publicului cât de demodată şi dificilă este folosirea bancnotelor şi a monedei, în timp ce cartelele cu cip şi de credit devin tot mai comune şi mai eficiente. Pe lângă aceasta se prezintă continuu că numerarul stimulează spălarea de bani, facilitează evaziunea fiscală, sprijină corupţia şi uşurează teroriştilor obţinerea de fonduri. Noi am relatat anterior despre această tendinţă. Observatorul imparţial se întreabă probabil mirat de ce se abordează acum aceste teme. În fond, spălarea de bani, evaziunea fiscală, corupţia şi terorismul au existat dintotdeauna. Iar afacerile într-adevăr murdare nu se fac cu bani gheaţă. Astfel, cele patru motive numite par nefondate. Experţii economici explică pe scurt care ar putea fi de fapt motivele din spatele campaniei prezente împotriva numerarului: se vor banii dumneavoastră! Se merită, aşadar, să se arunce o privire în spatele culisei pentru a înţelege despre ce este vorba: sistemul financiar global a putut fi salvat de faliment în 2008 doar prin manevra de ’’Bail out’’. În această perioadă SUA au dat în avans impozite, menţinând artificial în viaţă prin infuzie de bani nenumărate bănci şi afaceri, argumentând că acestea ar fi ’’too big to fail’’, deci ’’prea mari pentru a da faliment’’. Dar acestea nu au luat acest tratament preferrenţial ca o ocazie de a stăvili propriile riscuri, ci şi-au asumat riscuri şi mai mari, acumulând mai multe datorii. Pentru că statele nu mai sunt acum în stare să salveze din nou băncile lovite de criză, opţiunea unui nou ’’Bail out’’, deci un nou ajutor financiar statal la următorul impas nu mai este posibil. Din acest motiv s-a introdus în Europa la începutul anului 2016 manevra de ’’Bail in’’. Aceasta înseamnă că afaceriştii financiari vor fi pe viitor salvaţi în primul rând prin facilitarea accesului la averile acţionarilor, creditorilor şi a persoanelor cu economii. Acest lucru se practică deja în Cipru şi în Italia. Însă nu fără urmări: mulţi oameni încearcă să se protejeze prin golirea conturilor şi acumularea de bani lichizi. Pentru a tăia oamenilor această posibilitate, banii lichizi vor fi scoşi din circulaţie sau cel puţin reduşi. Dacă nu mai există numerar, oamenii vor fi obligaţi să îşi depună banii în formă virtuală la bancă sau să treacă la o altă instituţie creditară, presupusă a fi sigură. Astfel, în cazul unei crize, statul şi sectorul financiar ar putea recurge fără probleme la depozitele bancare private. Mai există încă un motiv pentru scoaterea din circulaţie a banilor lichizi. Dobânzile bancare sunt momentan nule sau chiar în minus (de exemplu în Elveţia, în Japonia şi în alte câteva ţări din UE). Urmările dobânzilor negative sunt: în loc ca posesorului de cont bancar să îi fie plătită la sfârşitul anului dobânda pe contul său de economii, acestuia îi va fi luat un anumit procent din banii depuşi sub formă de dobândă negativă. Această formă ascunsă de deposedare nu este acceptată de populaţie. După cum arată exemplul Elveţiei, în urma introducerii dobânzii negative, o mare parte a populaţiei ridică banii de la bancă, depozitându-i acasă. Statul şi industria financiară încearcă să împiedice această evoluţie prin accelerarea şi prezentarea în mod pozitiv a reducerii şi eliminării din uz a banilor lichizi. Aceasta aduce cu sine pierderi şi mai ample ale libertăţii, despre care vom relata în viitoarele emisiuni pe această temă. Urmăriţi în continuare faptele, studiaţi emisiunile prezentate anterior pe tema aceasta şi faceţi cunoscute aceste informaţii. Vă mulţumim călduros.

de la khc.

surse/linkuri: http://www.handelsblatt.com/video/finanzen/dirk-muellers-cashkurs-bargeldabschaffung-soll-sparer-unterdruecken-und-enteignen/13017318.html
http://www.handelsblatt.com/finanzen/anlagestrategie/trends/umfrage-unter-sparern-80-prozent-wuerden-bei-minuszinsen-das-konto-raeumen/12987904.html
http://finanzmarktwelt.de/bargeldobergrenze-endlich-ein-thema-fuer-die-breite-oeffentlichkeit-27944/